Se spune, si pe buna dreptate, ca cea mai rea perioada istorica traita de Romania a fost epoca fanariota. Exista putine carti , in afara manualelor de istorie, si ele incomplete, care sa descrie in amanunt ce s-a intamplat in Tarile Romane in acea perioada si care sunt urmarile pentru acest teritoriu si pentru cei ce il locuiesc. Pe scurt, tot ce este mai urat in Romania, tradarea, minciuna, furtul, mita, crima, dispretul fata de institutii, coruptia si ceea ce este numit cu dispret balcanism, a fost introdus in Tarile Romane in aceasta perioada. Atunci a aparut obiceiul cumpararii functiilor la un fel de licitatie care incredinta posturile importante si banoase cui oferea mai mult Inaltei Porti.
In acel timp, viitorul domn facea contract cu sultanul pentru un interval in care se obliga sa-i aduca venituri mai mari decat antecesorul. De atunci a ramas obiceiul, folosit de mercenari, de a conduce tara contra cost, in baza unui contract pe o perioada determinata, iar statul era EL.
Urate vremuri. Romania incepuse dupa domniile fanariote sa dezvolte si sa creasca o clasa politica educata si racordata la valorile patriotismului si a dragostei de tara. A reusit pentru scurt timp, printr-o politica inteleapta, sa ridice elite care au ridicat, la randul lor, tara.
Comunismul cu toate ineptiile si ororile lui a picat. Ce ne-a lasat? Procurori deveniti avocati, Judecatori deveniti procurori. O sleahta de servitori, fiii servitorilor care si-au omorat stapanii si care, in lipsa acestora, deveniti stapani, nu stiu ce sa faca, cum sa se comporte.
Ne dam monarhisti, dar am uitat ca am facut pact cu Lucretiu Patrascanu, suntem de dreapta, dar nu vrem sa platim impozite, ne hulim familia despe care spunem ca este asistata, nu respectam reguli pentru ca suntem smecheri, ne place doar ce ne convine, ce nu ne convine este de cacat.
Un conducator, ahtiat de putere si bani, lipsit de valori morale, propune un contract, pas cu pas in care tara sa-i fie data pe mana si sa o ridice pe culmi nemaivazute de civilizatie si progres.
O alta functie ar fi potrivita pentru o asemenea persoana daca, din pacate nu ar fi puternic si total sprijinita tocmai de acele institutii create pentru a apara tara, fiinta noastra nationala, limba, traditiile, cultura si tot ceea ce ne defineste ca romani.
Aceste institutii, desi platite de oameni, din bugetul de stat, in goana lor nebuna dupa bani si putere se vand oricui da mai mult pentru a le satisface poftele. Ele mentin si aduc la putere oameni, distrugand cu buna stiinta si sistematic tot ce a mai ramas romanesc in aceasta tara urgisita.
Exponentul lor, “ales de popor” pentru a-l conduce si a-l reprezenta cu buna credinta si competenta isi bate in permanenta joc de noi, refuzand sa raspunda la intrebarile pertinente ,considera ca a fi angajat sau a lucra este o rusine, desi calitatea sa oficiala este de slujbas la stat. Cine ar fi el fara sprijin din partea vanzatorilor de tara? Nimeni. Chiar dupa ce va pleca, sprijinitorii lui vor ramane in aceleasi functii si se vor lauda ca ne apara aducand in fruntea tarii un exemplar similar.
Vorba lui Caragiale “iubesc tradarea, dar urasc pe tradatori” este mai actuala ca niciodata. Niciunul din acesti tradatori nu sunt apreciati de cei care ii platesc si care ii vor folosi doar atat cat au nevoie de serviciile lor.
Citim, aprofundam, ne gandim si facem ce vrem, in rest numai de bine.
Foto:balivernelelumandea – WordPress.com
Neamtu's Weblog 