Arhivă pentru Octombrie, 2011

BiGieS sau cand Tiganul se vede Imparat

Posted in neamtu with tags , , , , , , on Octombrie 25, 2011 by neamtu

Ca tot romanul detinator de I-pad, am fost la marele derby Steaua-Rapid.

Sunat prieten care mergea la meci sa-mi cumpere si mie bilete, ajuns la intrarea in stadion la 7 juma.

La intrarea in parcul stadionului filtru BiGieS.

Eu, pe langa biletul meu si al consoartei, mai detineam una bucata bilet al unui prieten care urma sa ajunga dupa inceperea meciului. Bigiesii ma intreaba de ce am doua bilete (de parca nu puteam sa cumpar doua pentru mine si sa ma dau mare). Ii spun omului ca urmeaza sa vina prietenul, il intreb pe bigies daca poate sa intre in parcul stadionului si fara bilet, imi spune ca se poate si trecem mai departe spre intrarea in stadion. Pana aici toate bune si frumoase… ajungem in schimb la portile de intrare unde se face controlul corporal, pentru ca nu ai voie sa intri pe stadion cu picaturi de nas, stick-uri de memorie, brichete , tigari electronice si alte asemenea lucruri, de altfel foarte contondente. Am uitat sa va spun ca la meci erau si foarte multe doamne care la randul lor erau controlate la intrare, dar de o bigiesoaica. De aici incepe aventura pe noul stadion national, domnisoarele erau obligate sa-si verse din genti si sa arunce la gunoi: rujurile, parfumurile, cremele, oglinzile… toate minuscule, ca altfel nu ar intra in geanta (nu era nici un anunt care sa spuna ca doamnele nu au voie sa intre cu poseta). Scandal afara cu doamnele, scandal inauntru cu baietii care isi asteptau consoartele sa intre si nu erau lasate datorita obiectelor contondente pe care le detineau. Bigiesoaica, foarte meticuloasa si vigilenta, dupa ce pipaia intre picioare, pe picioare, pe spate, pe fata, si pe langa, le punea pe doamne si domnisoare sa-si dea jos si esarfele pe care le aveau in jurul gatului, ca nu cumva sa existe si acolo vreun pix cu care vei putea ataca pe cineva. Momentul de mare angajament si inspiratie a fost cand doamna controlor a inceput sa certe o doamna venita cu sotul si cu copilul in varsta de vreo 4-5 ani, spunandu-i ca nu are voie sa intre cu copilul si sa-l duca acasa sau bineinteles la masina.

Mentionez ca jandarmii, desi prezenti, nu aveau nici un fel de obligatii. Intrebati fiind, de ce nu lasa bigiesii femeile sa intre raspundeau ca ei nu au nici un fel de atributii in privinta controlului si ca bigiesii se ocupa de organizare si de securitate. In mod absolut paradoxal puteai intra pe stadion cu umbrele, de unde deducem ca Strugurelul este considerat o arma alba mult de temut decat o umbrela. Intram intr-un final dupa 10 minute de la inceperea meciului, bag biletul la turnichet, ma intreaba din nou atot organizatorul bigies de ce sunt cu doua bilete in mana, ii explic de prietenul care urma sa vina. Primesc acelasi raspuns: “Nu este nici o problema, doar sa le pastrati pe amandoua. Sa aveti si biletul dvs cand veti iesi sa va intampinati prietenu’ ”. Vine pauza, ma suna prietenul si… surpriza!!! Nu era lasat sa intre in parcul stadionului pentru ca nu avea bilet, stam la telefon vreo 10 minute, bigiesii nu-l lasa sa intre (desi stiam ca parcul este un loc public, te poti plimba si daca nu ai bilet la meci). Eu cu bigiesii inauntru, le spun ca tot ei m-au asigurat ca desi nu avea biletul la el, va putea sa intre. Ei zic ca asa este, dar ca “nu se mai deschid portile dupa ce incepe meciul, logic, nu?”. Le spun ca nu este logic, ca sunt platitor de bilet si ca pot veni si cu 5 minute inaintea incheierii meciului. Imi raspunde ca nu intelege de ce am mai cumparat bilet, nu mai conteaza…. Pe de alta parte eu nu aveam cum sa ajung pana la gardul care inconjoara stadionul si unde ma astepta prietenul. “Daca treceti de turnicheti nu mai puteti intra inapoi Domnu’!” Doamna mea suparata, imi spune “Plec acasa, da-mi biletul prietenului si i-l dau eu cand ies”. Zis si facut… se intalnesc, prietenul primeste biletul, ajunge la turnicheti, unde eu il asteptam. Despre meci nu am ce sa va povestesc, pentru ca a fost la fel de jenant.

Inmormantare UE vs Inmormantare Romaneasca

Posted in neamtu with tags , , , , , , , on Octombrie 17, 2011 by neamtu

Am citit  cum ca UE ne  „obliga” sa ne ingropam si noi ca ei. Si ca restul lumii.

Care ar fi diferentele: Inmormantare UE :

1. A murit Hans. 2. Constatam asta. 3. Aducem si un medic / scoatem certificat prin care constatam asta si pe hartie 4. Sunam firma servicii funerare. comandam una bucata sicriu. 5. Il ducem pe Hans la capela. 6. Anuntam pe cei apropiati ca a decedat Hans. Le zicem adresa capelei. 7. Ne adunam la capela, schimbam o vorba despre Hans. 8. In cursul aceleiasi zi, pompele funebre vin, il ridica pe Hans si il ingroapa / incinereaza / impaiaza / criogenizeaza / ce-o fi, in functie de preferinte. 9. Odata ingropat, Hans acolo ramane. Daca doresc, vizitatorii sunt bineveniti cu o floricica sau fara.

Inmormantare ortodoxa romaneasca :

1. A crapat nea Gica. 2. Constatam asta. Inainte de a suna medic sau de a scoate certificat sunam pe toti care il stiu sau nu pe Gica si anuntam asta. 3. Revenim cu certificatul si ne facem loc prin marea de oameni care au venit sa il vada pe Gica mort si sa bea gratis o tuiculita. Intre timp Gica e tinut pe masa trei zile. Asa mort, da. 4. Aducem 3 femei sa il spele si 2 barbati sa il barbiereasca – ritual antecrestin, apropos.  5. Sunam popa. Ne rugam de popa sa vina de parca ar fi ceva nemaintalnit si nemaipomenit de nou in cariera lui si ne imprumutam de bani, ca daca nu e multumit ni-l lasa pe nea Gica pe masa si se cara. De parca nu tot din banii nostri ar fi platit, pastele ma-sii azi si maine de curva cu patrafir. 6. Pe langa oamenii care se foiesc prin casa, ne vor mai intampina pe drum inca pe atatia, ca sa nu mai vorbim de cei care vor veni direct la cimitir. 7. Pregatim echipamentul lui nea Gica, compus majoritatea din elemente tot antecrestine. Bani pe ochi, colac in mana, prescura pe piept – sau invers? – costumul sau cel mai bun care i-a ramas cam mic / mare si niste pantofi cu talpa de carton ca e pielea scumpa si si-asa e mort. 8. Convoiul: Unul cu un brad / pom / schela cu fructe agatate in el (tot pagan e si asta). Unul cu o cruce. Toti cu lumanari. Altii cu steaguri si prosoape. Inca minim 2 cu sfesnice. Nu uita coliva. Inca minim doi cu coroane. Inca vreo doi care sa duca „darurile” – obiecte de uz personal, bucati de material textil, batiste, mobila, o gaina vie uneori, care se trece peste groapa, etc 9. Fanfara. Tigani mai mult sau mai putin treji, care sa chiorlaie din instrumentele lor cantece de mare factura spirituala, cum ar fi „Pe langa Plopii fara Sot”, „Drumurile noastre Toate”, „Un vapor Plutea odata”, „Mars funebru de Shopen” (n-aveti idee cum suna asta la TROMBON) 10. Bocitoare. intre 3 si 5 babe bete si senile care sa il calareasca pe nea Gica si sa zbiere de parca li se scot ovarele pe cur. De multe ori nu au absolut nici o treaba cu raposatul si il vor boci pe un nume generic, d.ex. „Vasile” 11. Ii cinstim bine pe toti, de la popa la tigani, ca doar n-au venit sa il ingroape pe unul, au venit sa crape in ei si sa bea. Firesc. Pornim cortegiul. 12. La fiecare rascruce – intersectie – vom opri tambalaul (tigani, bocitoare, alamuri, zbierete, cersetori, bomboane, claxoane) si preotul va citi o extenie. Intre extenii, cine stie canta din toti plamanii „Sfinte Dumnezeule” in varianta funebra. Pentru ca exista si varianta vesela. Care nu se canta. Totusi, avand in vedere lipsa de voce a celor din cortegiu si betia generala, puteti sa cantati si Macarena ca nu se simte. 13. Ajungem la biserica. Ne dam foc cu lumanari, umplem tot de ceara, urlam TARE sa stie LUMEA ca noi SUFERIM pentru ca A MURIT GICA, BAAAAAAAA!!! In timpul slujbei, cream confuzie si razboi, aruncand cu bani si bomboane catre liota de cersetori. Punem si „vamile” pe jos, obicei – cum altfel? – antecrestin si ala. Potrivim vata in nas lui Gica, nu de alta dar de atata jale si lumanari si tamaie a inceput sa se cam lichefieze. 14. La cimitir. Se sapa groapa, se urla, se trece gaina, se desface pomul, se impart prosoape, restul de daruri (teoretic oamenilor saraci, practic tot intre neamuri, pe principiul nimic nu se pierde, doar se imprumuta), se bea, se stropeste cu vin mormantul, continua slujba. 15. Dupa cimitir. Se merge la casa lui Gica unde se bea, se bea, se bea, se mananca cel putin 3 feluri de mancare, se ia si la pachet ca doar e pomana, se vorbeste despre politica, vreme, rapita, Geoana, alegeri, inflatie, chirii, varice, butoaie, vinul de anul asta, hemoroizi, nunti, botezuri, Mutu, Steaua, femeia vecinului, orice numai Gica nu. 16. Dupa ce l-ai ingropat, reiei paranghelia la 3, 9, 40 de zile, 1 an, 2, 3, etc totul culminand cu 7 ani cand il dezgropi pe Gica sau ma rog ce a ramas din el, il stropesti cu vin si-l bagi la loc. Pe langa asta mai ai si vreo 400 de sarbatori de pomenire a mortilor.

Originea numelor de cartiere din Bucuresti.

Posted in neamtu with tags , , , , on Octombrie 14, 2011 by neamtu

Originea numelor de cartiere din Bucuresti.

Balta Alba – Aici se afla o groapa de var unde in vremea lui Caragea se topeau cadavrele ciumatilor. Cand ploua, locul devenea o balta. Alba.

Baneasa – Nevasta banului. In cazul de fata, ea era nevasta banului Dimitrie Ghica.

Berceni – Francisc Rákóczi al II-lea pleaca la turci (nici el nici turcii nu se intelegeau cu Habsburgii, iar asta ii facea prieteni). La fel procedeaza si o parte din apropiatii lui Rákóczi. Mai exact o ceata de husari condusi de groful Miklós Bercsényi. Nu stiu daca au stat doar ca sa-si traga sufletul ori s-au oprit de tot, cert este ca, undeva la sud de Bucuresti, husarii Berceni au luat o pauza.

Colentina – Probabil e doar o legenda (asemanatoare cu legenda numelui Bucurestilor). Astfel, Colentina vine de la „colea-n-tina” – cu referire la locul baltit unde Matei Basarab i-ar fi urlat pe turci intr-o batalie. O vreme s-a numit si „Olintina”.

Cotroceni – Numele ii vine de la „a cotroci”, „cei care „cotrocesc”. Un vechi regionalism care inseamna „a cotrobai”, „a scotoci”, „a scormoni”.

Crangasi – Etimologia este evidenta. Candva aici era o prelungire din Codrul Vlasiei – un crang. Aici traiau, normal, crangasii.

Damaroaia – aceasta mosie parcelata a apartinut boieroaicei Maria Damaris.

Dealul Spirii – Dupa numele doctorului Spiridon Kristofi (de i se mai zicea si „Spirea”), care a ridicat in 1765 pe Dealul lupestilor o biserica (Spirea Veche).

Dristor – vine de la breasla piuarilor care si-au avut satul in aceasta parte a Bucurestilor. Asezarea mesterilor piuari care se numeau «darstari», «darsta» fiind piua din piatra folosita la fabricarea postavului si dimiei. Piuarii fabricau «darste» si pentru sutele de mori de pe cursul Dambovitei, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanta economica pentru targul Bucurestilor.

Drumul Taberei – Tudor Vladimirescu intrand in Bucuresti pe la vest in anul 1821, isi aseaza aici tabara de panduri.

Ferentari – paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinata origine a numelui: vine din latina (!!!!) „Ferentarius” – Soldat din infanteria usoara a legiunilor romane. Dupa unele opinii, aici s-ar fi aflat campul de exercitii al ferentarilor din oastea lui Mihai Viteazul.

Floreasca – dupa numele boierilor care au stapanit locurile respective: Florestii.
Ghencea – Din turca vine. Pe vremea fanariotilor, Ghenci-aga era seful arnautilor din garda domneasca. Aici s-a ridicat o biserica. Biserica era a Ghencei.

Giulesti – O proprietate boiereasca: a Julestilor.

Lipscani – din slava – Lipsk, Lipsko („locul cu tei”). Acest „loc cu tei” este Leipzig (Lipsca). Negustorii veniti in Bucuresti cu lucruri aduse de la targul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani.

Militari – In secolul 19 aici era zona de instructie militara, probabil si o garnizoana. O vreme a functionat aici „Pirotehnia Armatei”.

Pantelimon – isi ia numele dupa Manastirea Sf. Pantelimon. In greaca „pan” inseamna „tot” si „éléïmon” inseamna mila. Panteleimon = cel milostiv, intreg-milostivul.

Rahova – Aici e simplu. Numele e relativ nou si vine de la Calea Rahovei una dintre cele cinci artere botezate in secolul 19 spre aducere aminte a Razboiului de Independenta: Calea Grivitei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei si Calea Dorobantilor.

Salajan – Un nume si mai nou. Nu vine de la Salaj, ci vine de la Leon Szilaghi cunoscut si sub numele de Leontin Salajan.

Titan – isi ia numele de la fabrica de ciment „Titan” construita la inceputul secolului XX.

Vitan – De la D. Papazoglu aflam ce-i ala un vitan: „În ocolul orasului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orasenilor îsi aveau pasciunea”.

 

Gazul Norvegiei si banii populatiei

Posted in neamtu with tags , , on Octombrie 4, 2011 by neamtu

Norvegienii au găsit pe fundul Atlanticului nişte zăcăminte de gaze în anii 80, la început. Şi pentru că erau nişte pescari care erau în stare să scoată din ocean doar peşti, ce a spus guvernul norvegian? Trebuie să găsim nişte petrolişti experţi care ştiu să scoată de pe fundul oceanului şi au şi utilaje şi negociem cu ei. Le dăm gazul, ei îl scot şi împărţim banii. Şi la momentul respectiv contractul a fost acordat celor de la Shell. Dar de la pruncul născut de două zile, până la ultimul bătrân din Norvegia au deschis un cont cu 21.800 de dolari. Le-apus în cont fiecăruia. Şi a spus „ăsta e gazul Norvegiei, sunt banii voştri, asta am făcut cu ei, atât am putut face!”.

Sursa: LA ORDINEA ZILEI, Antena 3

%d blogeri au apreciat asta: